blindfold

voluptate, voluptate absoluta

Archive for the ‘books and impressions’ Category

reviews and recommendations

zgriptzuroaica este un personaj haotic

Posted by zgriptzu on October 7, 2009

Eu sunt Zgriptzu. Zgriptzu vine de la zgriptzuroaică. Este un personaj  fictiv, de basm. Nu știu cum mi-a venit ideea asta cu ”Zgriptzu”, dar mi-a plăcut foarte mult încă de la început. În ”Prâslea cel voinic și merele de aur”, zgripțuroaica apare mai întâi ca personaj negativ, însă, ajutându-l pe Prâslea să se întoarcă pe tărâmul său, devine personaj pozitiv. Ea se schimbă, trece de la o stare la alta, își schimbă atitudinea, când vrea ceva, când vrea altceva, dar de fapt ar vrea totul și în același timp nimic, nici ea nu mai știe, se încurcă în propriile-i gânduri și dorințe, uită se sine însăși, iar când se regăsește este cu totul și cu totul altcineva.

Eu sunt haotică. Pot fi altfel de la minut la minut. Am toane. Poate că acum nu mi se pare nimic în neregulă, iar peste 5 minute când totul va rămâne exact la fel nu mi-ar mai conveni nimic. Acum vreau liniște, relaxare, iar peste câteva minute voi vrea energie, distracție, agitație, zgomot. Acum vreau să ascult Silencer, iar în câteva momente voi vrea să ascult Telepopmusik. Acum vreau să mă îmbrac în negru pentru că mă simt deprimată, însă poate în două minute mă voi schimba și mă voi îmbrăca în galben, o culoare vie și energică, ceva care mă trezește la viață, care mă face să poftesc la deliciile zilei. Sau serii. Acum mi-e frig și vreau să fie cald de tot, caniculă. Dar dacă mă gândesc mai bine, îmi place frigul. Îmi dă o senzație plăcută de singurătate liniștitoare, care poate să nu-mi mai placă în scurt timp, și să vreau căldură și animație în jurul meu.

Dacă ceva pe lumea asta îmi displace profund, acel ceva este luarea deciziilor. Urăsc să decid. În mintea mea este așa un haos încât nu știu eu ce vreau pentru mine, nu sunt capabilă să aleg ceva pentru mine, cu atât mai puțin să aleg pentru alții. Bine, poate îmi place să decid ceva, dar nu să aleg. Variantele mă încurcă pentru că îmi oferă și mai multe viziuni asupra lucrurilor față de câte viziuni am eu, ceea ce îmi face ”munca” mai grea. O zgripțuroaică nu se regăsește în nimic, dar totuși, o parte din ea stă în toate. Este și nu este ceea ce o definește. Eu sunt o zgriptzuroaică. E doar o figură de stil. Îmi place să fiu așa. Mă simt diferită. Nu neapărat într-un sens bun, dar sunt diferită și asta știu sigur că îmi place. Sau … nu. Eu sunt Zgriptzu.

IMGP8472 copy

Posted in books and impressions, movies, theatre, opera, operetta, thoughts | Tagged: , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , | 8 Comments »

Bookfest 2009 Bucureşti

Posted by zgriptzu on June 16, 2009

img-header

www.bookfest.ro

Ediţia 2009 a celui mai mare Salon de Carte din Bucureşti îşi  va deschide porţile pentru iubitorii de carte, cititori şi expozanţi în perioada 17-21 iunie, în cadrul Complexului Expoziţional Romexpo, în pavilioanele 13, 14, 15, 16 şi 17.

În cadrul expoziţiei de anul acesta, cărţile sălăşluiesc printre oameni, printre cei care le pun le simt, le scriu, le ridică şi transmit valoarea. Cea de-a patra ediţie a târgului celebrează cititorul, nobilul itinerar al traseului livresc ce-şi deschide privirea şi spiritul către o lume mai puţin virtuală, plină de frumuseţe şi încărcată de valori. Pentru că spiritul trăieşte liber adulmecând mirosul cărţilor, organizatorii aduc oamenii în faţa spectacolului cărţii: se vor decerna premiile Uniunii Scriitorilor – cel mai de preţ rang oferit de cartea românească. De asemenea, participanţilor li se va oferi ocazia să vadă imagini de la festivalul de film, TIFF proiectate pe scena Bookfest. Alături de cărţi, vizitatorii târgului se vor putea bucura şi de reprezentaţii live ale trupelor The Amsterdams, Byron, Grimus şi Alexandrina Hristov.

Bookfest îşi propune ca şi anul acesta să menţină trează bucuria cărților în viaţa cititorilor creându-le  plăcerea întâlnirii cu cei mai cunoscuţi scriitori, organizând dezbateri deschise pe teme de actualitate, aducând în atenţia lor cele mai recente apariţii, precum şi volumele cele mai apreciate.

Lansările de anul acesta vor să fie cel puţin la fel de interesante ca cele de anul trecut, fiecare editură pregătind momente speciale în care cititorul să aibă ocazia să îşi întâlnească autorul preferat şi să se bucure în același timp de cărţile abia ieşite de sub tipar.

Urmând ideea de succes pornită anul trecut, organizatorii pun la dispoziţia expozanţilor spaţii mari de desfăşurare, Salonul de Carte fiind deschis şi anul acesta în cele 5 pavilioane ale Complexului Romexpo întinse pe o suprafaţă de 13.700 mp ce cuprind peste 130 de standuri. Datorită spaţiului mare de desfăşurare, Salonul de Carte va expune mai multe cărţi, anul acesta numărul titlurilor va depăsi 25.000 şi va putea onora vizitele unui public mult mai larg.

„Atunci când vorbim despre cărţi vorbim automat despre oameni şi despre cultură. Ne place să credem că atunci când citim avem de fapt grijă de sufletele noastre. Deschidem anul acesta cea de-a patra ediţie a celui mai cunoscut târg de carte din Bucureşti în speranţa că dincolo de grijile economice actuale, oamenii îşi găsesc puterea de a crede în miracolul produs de cărţi.” spune Grigore Arsene, preşedinte AER.

Lumea cărţilor devine încă o dată tangibilă pentru toţi cei îndrăgostiţi de farmecul cuvintelor cu tâlc, al poveştilor ascunse în spatele unor coperţi groase ce zugrăvesc cuvintele şi trec prin timp alături de ele.

Bookfest onorează cartea, sărbătoreşte cititorul!

Bookfest este un proiect iniţiat de membrii A.E.R. (Asociaţia Editorilor din România), adresat atât editorilor cât şi marelui public, îndrăgostit de cărţi. Asociaţia Editorilor din România a fost fondată în 1991 şi este principala asociaţie profesională a editorilor de carte din România, care reuneşte editori din toate domeniile de interes cultural.

BOOKFEST 2007

Posted in books and impressions, music | Leave a Comment »

Nichita Stănescu – “Adolescenţi pe mare”

Posted by zgriptzu on June 1, 2009

“Această mare e acoperită de adolescenţi

care învaţă mersul pe valuri, în picioare,

mai sprijinindu-se cu braţul de curenţi,

mai rezemându-se de-o rază ţeapănă de soare.

Eu stau pe plaja-ntinsă, tăiată-n unghi perfect

şi îi contemplu ca la o debarcare.

O flotă infinită de yole. Şi-aştept

un pas greşit să văd sau o alunecare

măcar pân’ la genunchi în valul diafan

sunând sub lenta lor înaintare.

Dar ei sunt zvelţi şi calmi, şi simultan

au şi deprins să meargă pe valuri, în picioare.

01052009(011)edit1

Posted in books and impressions | Leave a Comment »

Avangardă – Dada

Posted by zgriptzu on May 23, 2009

<<În “Manifestul Dada” apărut în 1918, Tristan Tzara formulează cu evidenţă şi chiar cu vehemenţă aceste postulate ale avangardiei:

“Niciun pic de milă. După masacru va rămâne încă speranţa unei umanităţi purificate. Eu vorbesc despre mine pentru că nu vreau să conving. N-am dreptul să târăsc pe alţii în fluviul meu, nu oblig pe nimeni să mă urmeze. Fiecare îşi făureşte arta sa, în maniera sa, cunoscând fie bucuria de a urca ca o săgeată spre repausuri astrale, fie pe aceea de a coborî în mine unde îmbobocesc flori de cadavre şi de spasme fertile (…). Aşa s-a născut DADA, dintr-o nevoie de independenţă, de neîncredere faţă de comunitate. Cei care sunt cu noi îşi păstrează libertatea. Noi nu recunoaştem nicio teorie (…). Fiecare om trebuie să strige. E de împlinit o mare muncă distructivă, negativă. Să măturăm, să curăţăm (…). Abolirea memoriei: Dada; abolirea viitorului: Dada; credinţă fără discuţii în orice zeu produs imediat al spontaneităţii: Dada (…). Libertate: DADA DADA DADA, urlet de culori ondulate, întâlnire a tuturor contrariilor şi a tuturor contradicţiilor, a oricărui motiv grotesc, a oricărei incoerenţe: VIAŢA!”>>

Posted in books and impressions, thoughts | Leave a Comment »

biografia foamei

Posted by zgriptzu on January 13, 2009

“Foamea sunt eu.” – Amelie Nothomb

Viata e un ciclu ireversibil reprezentat intr-un sistem de coordonate t(timp) si A(spatiu), format din evenimente si trairi. Fie ca vrem, fie ca nu vrem, aceasta ne poarta prin necunoscutul ei (alias “viitorul”) in repetate randuri. Cand te astepti mai putin, ajungi la capatul drumului si nu poti decat sa il reiei. Trecem prin aceleasi locuri zi de zi, vedem aceleasi lucruri, in nuante diferite, facem paralele cu alte intamplari, toate acestea pentru ca parcurgem acelasi traseu de mii si mii de ori.

Foamea face parte din noi. Fara foame nu ne-am putea defini. Ce ma defineste pe mine? Foamea: de un anumit sentiment, de un anumit sunet, de un anumit loc, de o anumita persoana, de un anumit obiect, de o anumita circumstanta – facand o paralela :D, pentru a-mi exprima profundul dispret pe care-l am vis-a-vis de romani, pot spune ca majoritatea lor se limiteaza la foamea de mancare; hrana, la romani, a incetat demult a fi vitala, a devenit un viciu, ea deja nu mai este vazuta ca un mijloc de supravietuire, ci ca un unic orizont pe care trebuie sa il atingem zi de zi; o foame de hrana.

Un copil se naste intr-un “imperiu”, la Kobe (Japonia), o mica printesa intr-un tinut nemaipomenit, crescuta in puf (nu in sensul peiorativ), este fortata de circumstante sa paraseasca imperiul pentru diferite locuri, precum Beijing, New York, Bangladesh, Laos etc. in care, desi intalneste oameni deosebiti si trece prin diferite situatii, se simte stinghera si compara totul cu locul sau natal. Cum timpul trece, acumuleaza experienta, invata, se maturizeaza pe zi ce trece, isi satisface perpetua foame de lectura si de alcool… iar ziua in care se intoarce de unde a plecat nu intarzie sa vina. Idealurile, conceptiile, capatand o varietate complexa, mai ales in copilarie si adolescenta, fac reintalnirea studentei Amelie cu imperiul in care a vazut lumina zilei pentru prima data sa fie una deloc placuta. Amelie este dezamagita de ceea ce vede, ceea ce credea ca a lasat in urma pare a se fi transformat intr-o simpla gradina, fara farmec, fara iubire… Este doar unul dintre cazurile in care trecerea timpului duce la deziluzii.

Fiecare, mai devreme sau mai tarziu, se intalneste cu trecutul sau si compara gandirea de atunci cu cea pe care o are in momentul reintalnirii, realizand astfel ca sfatuitorii lor au avut dreptate cu acea fraza, repetata de milioane si milioane de ori – “din propria experienta iti spun ca asa se va intampla”.

“Biografia foamei”, lansata in toamna lui 2004 pentru prima data, la Paris, o carte deloc plictisitoare, in care autoarea isi pune umorul pe tava, ca in mai toate textele sale de altfel, o carte autodescriptiva si autocritica; probabil ca multe si-ar regasi copilaria in anumite pasaje, insa geniul din romanciera Amelie Nothomb nu sufera comparatie cu nimeni.

Posted in books and impressions | Leave a Comment »

“igiena asasinului” – amelie nothomb

Posted by zgriptzu on January 1, 2009

un roman care te tine cu sufletul la gura, al carui final este greu de dedus din titlu, opus romanelor de duzina, un roman de o cruzime intimidanta. accentul se pune pe gandirea mult prea profunda a unui autor care si-a asternut, intr-un roman intitulat chiar “igiena asasinului”, povestea crimei pe care a comis-o. pretextat tach – un om uimitor, care nu si-a schimbat teoriile si principiile din adolescenta pana in ziua in care a murit – o gandire abjecta dusa pana la extreme. nina, jurnalista care-l urmarea demult, care i-a citit intreaga opera, jurnalista convinsa ca “igiena asasinului” ascunde o poveste cruda si adevarata, il intervieveaza pe intimidantul pretextat tach, ducand dialogul in faza in care el ajunge sa o implore a-l ucide.

este o carte de citit intr-o noapte, cu o cana de cafea tare in mana si o perna moale pe care sa stai. o carte realista, plina de detalii, o carte dura si profunda, o carte care mi-a oprit secretiile glandelor exocrine pana ce m-am dezmeticit si m-am trezit in patul meu care ma iubeste si intre oamenii care nu m-ar omori prin ideile lor despre adolescenta si inocenta.

Posted in books and impressions | Leave a Comment »